|
|
Muntele Cozla
 |
In partea de nord a oraşului se ridica muntele Cozla,
cu înălţimi absolute de 657 m în punctul numit “ Trei Coline ” şi 679
m
în punctul “ Trei Căldări ” ( aproape de satul Gârcina ). Muntele
Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit
din straturi de marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în
fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la Muzeul de Ştiinţe Naturale
din Piatra Neamţ. |
|
De aici pornesc cele mai atrăgătoare trasee de pe
Cozla, care ne poartă pe firul potecilor umbroase, pe sub boltă de
cetini, spre Dărmăneşti, spre Cârlomanul sau spre ciudata creaţie a
naturii pe care localnicii o numesc “ La trei căldări ”. Aici, în
peretele de piatră, se află săpate trei scobituri rotunde, cu diametrul
de cca. 60 cm ( care pentru raritatea şi interesul lor ştiinţific sunt
declarate monumente ale naturii ) a căror origine este diferit
explicată de specialişti : unii consideră că ne aflam în faţa unui
fenomen carstic, alţii le atribuie o natură periglaciară, în timp ce
alţi cercetători le califică drept marmite eoliene formate prin
acţiunea îndelungată a vânturilor. |
|
 Pe raza municipiului Piatra Neamţ cele mai importante ape curgătoare
sunt Bistriţa şi Cuejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile,
funcţie anotimp şi sezonul ploios, mai pot fi amintite: Doamna,
Sărata, Borzoghean.
Tot în zona oraşului sunt şi doua lacuri : lacul de acumulare Bâtca
Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu
acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250
mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei).
În fotografie se poate vedea barajul de la Bâtca
Doamnei, iar în fundal se profilează muntele Cozla.
|
|
Muntele Cozla este o prelungire spre sud-est a Munţilor Stânişoarei,
munţi bogat împăduriţi, care au altitudinea maximă de 1531 m.
Cozla este despărţită de culmea Cârloman prin valea pârâului
Borzoghean, iar de muntele Pietricica ( adevărat simbol al oraşului )
este despărţită prin valea pârâului Cuejdi.
|
|
Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de
ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, recomandate de analizele
făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în tratarea afecţiunilor
digestive şi circulatorii. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ
mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională a dus la colmatarea
lor. O investiţie în acest domeniu ar putea oferi şi în zilele
noastre posibilitatea revalorificării acestor ape. |
|
Mai multe imagini cu muntele Cozla sunt la secţiunea
Album Foto |
|
|
